Treceți la conținutul principal

Johan Cruyff

  Johan Cruyff a fost un jucător olandez, care se numără printre cei mai buni fotbaliști ai lumii din toate timpurile. Johan s-a născut în anul 1947 și a debutat în fotbalul mare la echipa locală, Ajax Amsterdam, pentru care a jucat între anii 1964-1973, timp în care a marcat 190 de goluri în 240 de apariții.

  În anul 1973, Johan s-a transferat la FC Barcelona, unul dintre marile cluburi ale momentului, pentru care a jucat cinci ani și a marcat 48 de goluri. După mai multe experiențe la tot felul de echipe, în 1981 revine la clubul lui de suflet, Ajax Amsterdam. După doi ani la Ajax, Johan pleacă tot în Olanda, dar la Feyenoord, unde se retrage, în anul 1984. Pentru ,,Portocala mecanică”, adică naționala Olandei, actualmente Țările de Jos, Johan a marcat 33 de goluri în 48 de apariții.

  Performanțele sale nu rămân neobservate și în anii 1971, 1973 și 1974, Johan Cruyff este desemnat cel mai bun fotbalist al lumii, primind astfel cel mai râvnit premiu din lumea fotbalului, Balonul de Aur.

  Drept tehnician, Cruyff antrenează Ajax-ul între anii 3 ani, plecând apoi la FC Barcelona, repetându-se povestea carierei de fotbalist, unde antrenează opt ani. La Barcelona, Cruyff revoluționează fotbalul, făcând ca obicei prioritar posesia, astfel a apărut ,,Tiki-Taka”.

  Johan Cruyff se retrage din antrenorat în anul 2013, iar din păcate, în anul 2016 decedează, diagnosticat cu cancer la plămâni.

  Viața lui Johan Cruyff nu a rămas în umbră, așa că împreună cu Jaap De Groot, publică ,,Driblingul Meu” – autobiografia marelui Cruyff. Despre el sunt multe de spus, dar printre cele mai importante lucruri se numără faptul că Johan Cruyff a rămas în istorie drept unul dintre cei mai tehnici jucători de fotbal din lume. Acum numai este printre noi, dar când jucătorii echipei Ajax Amsterdam intră pe stadionul ,,Johan Cruyff Arena”, sunt siguri că sunt urmăriți de sus de marele fotbalist.



Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Legendele Olimpului - ,,Luptele cu giganții. Tifon", de Alexandru Mitru

    Zeița Gheea îi înzestrează pe fiii ei, giganții, cu puteri miraculoase și îi ațâță împotriva zeilor olimpieni.    Zeus, care aflase deja de planurile Gheei și ale giganților, găsește și ascunde iarba magică, care le dădea puteri deosebite giganților. De asemenea, îl ia pe muritorul Heracle de partea sa, pentru a învinge giganții.    Giganții atacă Olimpul. Zeus din slavă lovește strașnic cu fulgere, iar Heracle din dreapta sa însoțește fulgerele cu săgeți.     Cu un plan bine conceput de către zeița Atena, eroul Heracle îl ademenește pe Alcioneu în afara țării sale natale și îl ucide. Drept răzbunare, nouă giganți pornesc după Heracle, dar Afrodita îi oprește cu o vrajă tandră, iar zeii izbutesc să-i ucidă. Toți giganții pieriți s-au transformat în munți.      Tifon     Zeița Gheea mai are un fiu, gigantul Tifon, mai mare și mai puternic decât toți ceilalți.     Tifon a...

Legendele Olimpului - ,,Potopul", de Alexandru Mitru

  Mâniat că oamenii nu-l iubesc și nu-l respectă, Zeus îi cere lui Hermes să-i adune pe toți zeii din Olimp. Apoi, Zeus îi anunță pe aceștia că a decis să-i distrugă pe oameni, abătând potopul asupra lor. La porunca lui Zeus, Notul și alte vânturi aducătoare de furtuni revarsă puhoaie de apa asupra pământului. De asemenea, la porunca lui Poseidon, marea, râurile și fluviile ies din matca lor inundând pământul și înecând oamenii.    Singurii pământeni rămași în viață sunt Deucalion și Pira, ajunși cu o barcă pe muntele Parnas. La intervenția zeiței Temis, Zeus acceptă să oprească potopul după nouă zile. Apoi, Deucalion și Pira întâlnesc un templu al acesteia și îi invocă sprijinul.    Sfătuiți în vis de Temis, Deucalion și Pira fac să apară oameni noi din pietre. Lumea se înmulțește din nou, iar Deucalion și Pira trăiesc în pace și au un fiu, Elen, despre care legenda spune că a fost strămoșul grecilor.

Legendele Olimpului - ,,Hera și copiii ei", de Alexandru Mitru

Nimfa Cheloneea refuză să participe la nunta lui Zeus cu Hera și, drept pedeapsă, este transformată într-o broască țestoasă. Zeus și-o făcuse soață pe Hera printr-o înșelătorie, transformându-se într-un cuc aflat în căutare de căldură. Hera era foarte frumoasă și atât de mândră de frumusețea ei, încât pedepsea pe orice muritoare îndrăznea să o concureze.     Înșelată mereu de soț, Hera își părăsește mânioasă căminul, dar Zeus o aduce înapoi, prefăcându-se că se însoară cu alta.      Zeus îi reproșează Herei că nu i-a dat feciori pe plac și o înlocuiește pe fiica lor, Hebe, din slujba de paharnică a zeilor.     Hera pune la cale înlăturarea lui Zeus, dar acesta este salvat de Briareu, gigantul cu o sută de brațe.     Pentru a se răzbuna pe mama lui, Hefaistos îi dăruiește un jilț de aur din care aceasta nu se mai poate ridica. Dionysos îl îmbată pe Hefaistos și îl aduce în Olimp, pentru a-l convinge să o...