Treceți la conținutul principal

Din marile legende ale lumii - ,,Sigfrid și Crimhilda"

  În cetatea Worms din ținutul burgunzilor, au viețuit cândva regele Dancrat, soața lui -  regina Ute și fiii lor: Gunter, Gernot și Giselher. Alături lor le era și Trojne Hagen, un mare înțelept. Însă regele Dancrat avea și o copilă, de o frumusețe rară, pe nume Crimhilda.
  La vremea cuvenită, Dancrat a murit și pe tron i-a urmat Gunter. 
 În Xanten domnea regele Sigmund și avea un fiu frumos și voinic, pe nume Sigfrid. Acesta, după două lupte grele, cu regele piticilor, Albrich și cu un balaur fermecat, a pus mâna pe comoara Nibelungilor, pe o glugă ce-l făcea invizibil, pe armata Nibelungilor și pe cea a piticilor. Iar după ce s-a scăldat în sângele balaurului învins, a devenit indestructibil, având o singură slăbiciune pe umăr.
  Ajuns acasă, Sigfrid a decis să plece la Worms să ceară mână Crimhildei. Acolo a devenit prieten cu Gunter și l-a ajutat în bătălii.
  Într-o zi, Gunter i-a zis lui Sigfrid despre planul său de a o cuceri pe cumplita, dar frumoasa Brunhilda. Sigfrid s-a învoit să-l ajute și Gunter i-a făgăduit-o pe Crimhilda.      Cu ajutorul lui Sigfrid, Gunter a învins-o pe regină și a luat-o cu el în Worms.
 După ce a fost ajutat de Sigfrid, Gunter s-a ținut de cuvânt și și-a dat sora prințului din Xanten. Apoi, cele două nunți au fost programate în aceeași zi. Cât s-au mai petrecut!
  La un momentdat, Sigmund a trimis soli să-și cheme fiul acasă, căci îmbătrânise și voia să-i predea tronul. Așa a și fost: Sigfrid a venit acasă alături de Crimhilda și a fost încoronat rege. 
 La zece ani de la nuntă, Sigfrid și Crimhilda au mers înapoi în Worms la o serbare. Atunci, de la o contrazicere, Crimhilda i-a mărturisit Brunhildei că de fapt Sigfrid o învinsese, și nu Gunter, iscând un mare scandal.
  Printr-un șiretlic cumplit, uneltit de Hagen, Brunhilda și Gunter, stăpâniți de ură și invidie, Sigfrid a fost ucis. Ucis de însuși unchiul Hagen, care a aflat locul vulnerabil al lui Sigfrid de la Crimhilda.
Ce jale a mai fost în Worms! Mai ales pentru Crihmhilda. Iar în cele din urmă, aceasta a aflat cine i-a omorât soțul și a promis răzbunare.
  Auzind Atila, regele hunilor, că frumoasa Crimhilda este singură, o pețește și o ia de soție. După un tinp, Atila trimite solie la Worms să vină Gunter, frații săi, Brunhilda și Hagen în vizită. Era ocazia perfectă pentru Crimhilda să se răzbune.
   Deși Hagen știa că vor muri, nu a avut ce face, căci Gunter nu-l credea. Ajunși la regele Atila, au fost întâmpinați cu prietenie. Când s-au pus la masă, crudul Hagen l-a omorât pe Ortlib, iscându-se o luptă. În cele din urmă doar Hagen și Gunter au supraviețuit și s-au predat, primind jurămând de la huni că nu vor fi uciși. Însă Crimhilda i-a legat în ștreanguri și le-a tăiat capul amândurora.
  Pentru că încălcase jurământul față de Gunter și Hagen, Crimhilda a fost și ea ucisă de huni.


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Portretul Ecaterinei Manu

    Ecaterina Manu este înfățișată printr-un portret expresiv de către pictorul Constantin Lecca. Tabloul prezintă o frumoasă fată cu o privire pătrunzătoare. Ochii săi rotunzi și verzi ca frunza unui brad par atât de melancolici și blânzi, încât privirea ei seamănă cu cea a bunicii într-o seară liniștită de vară. Nasul său mic și buzele sale roz și subțiri ca niște petale de trandafir oferă fetei un chip superb, potrivindu-se de minune cu splendida culoare a ochilor. Coafura și părul său castaniu denotă seriozitatea. Fermecătorul trandafir roz prins în părul fetei este un detaliu foarte frumos, este acel strop de culoare care se combină perfect cu părul și coafura. Fata are o postură caldă, cu mâinile împreunate la nivelul bustului.   Ecaterina Manu poartă o rochie albă ca zapadă de o splendoare nemaiîntâlnită, iar deasupra, tânăra s-a acoperit cu un șal, asortat cu culoarea castanie a părului. Bijuteriile sale denotă bogăția și extravaganța fetei. Cerceii săi de argint, lanțul de au

Trenul

  Era o dimineață friguroasă de martie. Mă trezisem mai devreme decât de obicei și aveam de gând să plec la bunici cu trenul. Nu îi mai văzusem de ceva vreme și era șansa perfectă. Plecarea era la ora șapte și jumătate, deci aveam suficient timp să mă pregătesc. Am aruncat câteva haine într-un rucsac, mi-am luat haina și am plecat spre gară.   Am cumpărat biletul și m-am îmbarcat. Urma să călătorim două ore neîncetat, dar din fericire am stat lângă o doamnă, cu care am discutat întregul drum. Aceasta era o femeie foarte bogată, însă bună la suflet și sociabilă. Cred că era de  vârstă cu bunica mea și avea o figură caldă, ochii verzi ca smaraldul, părul nins, prins în coc și buze palid colorate. La gât avea un lănțișor cu nestemate strălucitoare, iar la mână o brățară aurie. Era îmbrăcată cu o rochie verde. Mi-a povestit că pleacă în vacanță, săturându-se de stresul de la oraș. Când trenul a ajuns în satul bunicilor, mi-am luat ghiozdanul, am salutat politicos pe doamna și am coborât. E

,,O călătorie spre centrul Pământului", de Jules Verne. Recenzie

    Nu știi ce să mai citești? Sunt aici să te ajut. Azi îți voi prezenta una dintre cărțile mele preferate, și anume ,,O călătorie spre centrul Pământului", scrisă de Jules Verne. Cine este Jules Verne? Este un scriitor francez, născut în 1828. Pe lângă cartea pe care urmează să v-o prezint, Jules Verne a mai scris cărți precum ,, Cinci săptămâni în balon" sau ,, Doi ani de vacanță", două cărți pline de aventură. De fapt, majoritatea cărților scrise de Jules Verne sunt bazate pe aventură și neprevăzut.     ,,Să scrii un roman SF in 1864 si să rămâi actual și 150 de ani mai târziu sunt probe ale literaturității unui text", spune Lucian Pricop. De asemenea, Jules Verne este un autor foarte apreciat nu doar în rândul tinerilor, ci și în rândul adulților. Cărțile francezului sunt recomandate copiilor încă de la vârsta de 10-11 ani.    Revenind la cartea noastră. Aceasta a fost publicată pentru prima dată în anul 1864, la editura Hetzel, ilustratorul ei fiind Edouard Ri