Treceți la conținutul principal

,,Povestea Trandafirului"

Într-o zi, pe când se plimba în grădina bunicilor săi, Dorothy – o fată normală, dar o adevărată iubitoare de flori, leșină din senin. După câteva secunde de nedumerire, fetița se trezește în mijlocul unei grădini fermecătoare. Aici erau plantate fel și fel de flori strălucitoare, cărora nu le puteai rezista, copaci înalți cu fructe de aur, iar pe jos erau așternute fel și fel de nestemate rare. Nimic nu i-a atras atenția lui Dorothy, în afară de un mic trandafir care era neobișnuit de gri. S-a apropiat de el și l-a întrebat ce i s-a întâmplat.

-Micuțule, spune-mi, te rog, de ce ești așa de trist în această zi frumoasă?

– Un împărat rău, pe nume Ludwing, mi-a furat culoarea și o ține prizonieră la palat. Mă ajuți o iau înapoi?

-Cu siguranță!

După un drum lung și obositor, Dorothy și trandafirul au ajuns la palatul împăratului Ludwing. Nu au ezitat și au intrat în curtea împărătească. Dar Dorothy a observat ceva : toți oamenii din împărăție era triști, clișeici și antipatici, viața lor era lipsită de culoare. Vrând să știe ce se întâmplă, fetița a intrat în vorbă cu un localnic, un bărbat la vreo 30 de ani.

-Mă scuzați, dar de ce aici toată lumea este supărată? întreabă Dorothy.

-Pentru că împăratul nostru interzice bucuria, zice bărbatul trist.

-Dar de ce, care este problema lui?

-Acum ceva vreme, se îndrăgostise foarte mult de o prințesă din vecinătate. O dorea atât de mult, dar ea l-a refuzat. A apelat la magie, dar tot nu a funcționat. De atunci a jurat că va interzice tot ce este frumos și va fura toată culoarea trandafirilor, pentru că din cauza lor vraja nu a funcționat.

Auzind toate acestea, Dorothy s-a cutremurat și a plecat imediat să vorbească cu împăratul. Cum a intrat pe poarta palatului și a făcut contact vizual cu împăratul, acesta s-a îndrăgostit de ea și s-a ridicat de pe tron să o întâmpine. După ce a aflat ce vrea Dorothy, împăratul a promis că dorința i se va îndeplini doar dacă se vor căsători. Dorothy a acceptat.

Imediat, toată culoarea trandafirilor a revenit și a fost sărbătoare în împărăție. S-a dovedit că micuțul trandafir era defapt un trandafir albastru, de culoarea cerului.

După o nuntă frumoasă ce a durat 3 zile și 3 nopți, Ludwing și Dorothy și-au amenajat în curtea palatului o mare grădină, cu multe flori și plante viu colorate, dar în mijlocul lor stă trandafirul albastru, pe care l-au numit Azurus și l-au încoronat regele tuturor florilor.



 


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Portretul Ecaterinei Manu

    Ecaterina Manu este înfățișată printr-un portret expresiv de către pictorul Constantin Lecca. Tabloul prezintă o frumoasă fată cu o privire pătrunzătoare. Ochii săi rotunzi și verzi ca frunza unui brad par atât de melancolici și blânzi, încât privirea ei seamănă cu cea a bunicii într-o seară liniștită de vară. Nasul său mic și buzele sale roz și subțiri ca niște petale de trandafir oferă fetei un chip superb, potrivindu-se de minune cu splendida culoare a ochilor. Coafura și părul său castaniu denotă seriozitatea. Fermecătorul trandafir roz prins în părul fetei este un detaliu foarte frumos, este acel strop de culoare care se combină perfect cu părul și coafura. Fata are o postură caldă, cu mâinile împreunate la nivelul bustului.   Ecaterina Manu poartă o rochie albă ca zapadă de o splendoare nemaiîntâlnită, iar deasupra, tânăra s-a acoperit cu un șal, asortat cu culoarea castanie a părului. Bijuteriile sale denotă bogăția și extravaganța fetei. Cerceii săi de argint...

Din marile legende ale lumii - ,,Sigfrid și Crimhilda"

  În cetatea Worms din ținutul burgunzilor, au viețuit cândva regele Dancrat, soața lui -  regina Ute și fiii lor: Gunter, Gernot și Giselher. Alături lor le era și Trojne Hagen, un mare înțelept. Însă regele Dancrat avea și o copilă, de o frumusețe rară, pe nume Crimhilda.   La vremea cuvenită, Dancrat a murit și pe tron i-a urmat Gunter.   În Xanten domnea regele Sigmund și avea un fiu frumos și voinic, pe nume Sigfrid. Acesta, după două lupte grele, cu regele piticilor, Albrich și cu un balaur fermecat, a pus mâna pe comoara Nibelungilor, pe o glugă ce-l făcea invizibil, pe armata Nibelungilor și pe cea a piticilor. Iar după ce s-a scăldat în sângele balaurului învins, a devenit indestructibil, având o singură slăbiciune pe umăr.   Ajuns acasă, Sigfrid a decis să plece la Worms să ceară mână Crimhildei. Acolo a devenit prieten cu Gunter și l-a ajutat în bătălii.   Într-o zi, Gunter i-a zis lui Sigfrid despre planul său de a o cuceri pe cumplita, dar...

Ramon

   Ra mon este o comedie regizată și scrisă de  Jesús del Cerro, cu ajutorul lui Anghel Damian, iar câțiva dintre actori sunt Pavel Bartoș, Andreea Vasile și Alexandru Ion.    Personajul principal, Ramon, este un simplu viticultor din comuna Struguracu de Sus care, printr-o întâmplare neașteptată, întâlnește o fată frumoasă de la București, de care se îndrăgostește. După mai mult timp de gândire, bărbatul își pune câteva lucruri într -o valiză și pleacă la capitală în căutarea dragostei vieții lui. Într-o seară, stând pe o bancă, Ramon se întâlnește cu Sonia, o femeie a străzii care se oferă să-l ajute și care îi este alături până la sfârșitul filmului. Tot în acea seară, cei doi se plimbă pe străzi și sunt acuzați de furtul unei picturi valoroase.      Personal, mi s-a părut un film bun, fapt datorat de naturalețea personajelor Ramon și Sonia. De altfel, un lucru care nu mi-a plăcut a fost scena de la final care a fost puțin cam forțată. În rest,...