Treceți la conținutul principal

Legendele Olimpului - ,,Strălucitorul Apolo", de Alexandru Mitru

  Zeus și Leto sunt foarte mândri de fiul lor - Apolo, care este admirat de toți zeii atunci când pășește falnic pentru prima dată în Olimp, cu arcul pe spate și lira în mâna stângă. 

   Cele nouă muze îl recunosc pe Apolo drept ocrotitorul lor.

   Pe muntele Parnas, În căutarea unui loc de templu, Apolo este atacat de Piton, un șarpe trimis de Hera să-l ucidă. Apolo își înalță templul pe locul în care l-a ucis pe Piton, loc numit Delfi. Templul lui Apolo este totodată un oracol unde preoteasa Pitia prevestește viitorul cu ajutorul zeului.

   Apolo, îndrăgostit de nimfa Dafne își înlătură rivalul - un prinț deghizat în fată pentru a fi mereu în preajma nimfei. Pentru a scăpa de Apolo, Dafne se preface într-un copac, numit încă de atunci ,,dafin”. În amintirea lui Dafne, Apolo hotărăște ca de atunci înainte, pe fruntea câștigătorilor în concursuri, să se pună o cunună din frunze de dafin, ca semn de cinste.

   Apolo îl ucide pe un tânăr păstor, iubitul Castaliei, fată de care zeul se-ndrăgostise. Pentru a scăpa de Apolo, Castalia se aruncă într-o fântână. Zeul a hotărât ca acea fântână să poarte numele fetei și să aibă puteri magice.

   Un tânăr pe nume Marsias a reușit să alunge dușmanii din țara sa, Frigia, cântând la flaut - instrument inventat chiar de el.

   Invidios pe talentul lui Marsias, Apolo îl provoacă la un concurs de cântat, hotărând ca judecători să fie cele nouă muze. Cu ajutorul muzei Caliope, care era îndrăgostită de el, Apolo îl învinge pe Marsias și îl ucide. De altfel, a recuperat flautul, pe care l-a amplasat în templul din Delfi.





Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Din marile legende ale lumii - ,,Sigfrid și Crimhilda"

  În cetatea Worms din ținutul burgunzilor, au viețuit cândva regele Dancrat, soața lui -  regina Ute și fiii lor: Gunter, Gernot și Giselher. Alături lor le era și Trojne Hagen, un mare înțelept. Însă regele Dancrat avea și o copilă, de o frumusețe rară, pe nume Crimhilda.   La vremea cuvenită, Dancrat a murit și pe tron i-a urmat Gunter.   În Xanten domnea regele Sigmund și avea un fiu frumos și voinic, pe nume Sigfrid. Acesta, după două lupte grele, cu regele piticilor, Albrich și cu un balaur fermecat, a pus mâna pe comoara Nibelungilor, pe o glugă ce-l făcea invizibil, pe armata Nibelungilor și pe cea a piticilor. Iar după ce s-a scăldat în sângele balaurului învins, a devenit indestructibil, având o singură slăbiciune pe umăr.   Ajuns acasă, Sigfrid a decis să plece la Worms să ceară mână Crimhildei. Acolo a devenit prieten cu Gunter și l-a ajutat în bătălii.   Într-o zi, Gunter i-a zis lui Sigfrid despre planul său de a o cuceri pe cumplita, dar...

Portretul Ecaterinei Manu

    Ecaterina Manu este înfățișată printr-un portret expresiv de către pictorul Constantin Lecca. Tabloul prezintă o frumoasă fată cu o privire pătrunzătoare. Ochii săi rotunzi și verzi ca frunza unui brad par atât de melancolici și blânzi, încât privirea ei seamănă cu cea a bunicii într-o seară liniștită de vară. Nasul său mic și buzele sale roz și subțiri ca niște petale de trandafir oferă fetei un chip superb, potrivindu-se de minune cu splendida culoare a ochilor. Coafura și părul său castaniu denotă seriozitatea. Fermecătorul trandafir roz prins în părul fetei este un detaliu foarte frumos, este acel strop de culoare care se combină perfect cu părul și coafura. Fata are o postură caldă, cu mâinile împreunate la nivelul bustului.   Ecaterina Manu poartă o rochie albă ca zapadă de o splendoare nemaiîntâlnită, iar deasupra, tânăra s-a acoperit cu un șal, asortat cu culoarea castanie a părului. Bijuteriile sale denotă bogăția și extravaganța fetei. Cerceii săi de argint...

Din Marile Legende ale Lumii - ,,Gudrun"

   În Matelana domnea cândva regele hergelingilor, Hetel. Acesta avea o fată extraordinar de frumoasă, pe nume Gudrun. Copila se plimba zi de zi alături de prietena sa, Hildeburg, rămasă orfană după o bătălie. Aceasta din urmă îl îndrăgea pe fratele Gudrunei, pe nume Ortwin.   Aflându-se cât este Gudrun de frumoasă, au început să sosească pețitori. Primul dintre ei a fost Sigfrid din Morlanda.   Deși Hetel s-a bucurat că Gudrun are un pețitor de seama lui Sigfrid, soția sa, doamna Hilda s-a împotrivit, zicând că fiica sa este mult prea tânără.   A venit apoi Herwig din Niderlanda. Deși se îndrăgise reciproc cu Gudrun, Hetel a decis să-l respingă, fiind sărac.   În cele din urmă, a venit și prințul Hartmut, fiul regelui Ludwig din Nordlanda. Deși Hartmut era puternic și bogat, acesta a fost respins de Hilda din cauza unor întâmplări mai vechi.   După o vreme, Herwig s-a întors în Matelana. Nu cu gânduri bune, însă.  Acest...