Treceți la conținutul principal

Legendele Olimpului - ,,Artemis", de Alexandru Mitru

   Îndată după naștere, Artemis îi cere lui Zeus dreptul de a rămâne fecioară, precum și un arc și o tolbă cu săgeți.

   Urmată de un cortegiu de fecioare, Artemis colindă munții și vânează sălbăticiuni, fiind foarte mândră de talentul ei, pe care îl consideră inegalabil. Într-o zi, zeița se întunecă aflând de la nimfele ei că un tânăr prinț, Acteon, este considerat de oameni neîntrecut în meșteșugul vânătorii. Ieșit la vânătoare, prințul este atras de Artemis în locul în care ea se scălda și, pentru că o vede pe zeiță goală, drept pedeapsă, este transformat într-un cerb, fiind sfâșiat de proprii câini.

   Uriașul Orion - vânător iscusit, cu darul de a merge pe ape, primit de la Poseidon, salvează insula Chios de dihăniile care o năpădiseră. Drept răsplată, Orion îi cere regelui din Chios fata de soție, dar acesta, nevrând să i-o dea, îl adoarme îmbătându-l și, în somn, îi scoate ochii cu cuțitul. Urmând sfatul lui Hefaistos, Orion se vindecă stând în fiecare dimineață cu ochii în lumina aurorei. Însăși zeița aurorei - Eos, se îndrăgostește de Orion și îl răpește la ea în cer. La rândul ei, Artemis îl vrea pe Orion, iar zeii, pentru a evita un conflict din gelozie, îl însărcinează pe fratele ei ,zeul Apolo, să caute o soluție.

   Înșelată de propriul frate, Artemis îl săgetează, fără să vrea, pe Orion, ucigându-l. La rugămintea lui Artemis, Zeus îl urcă pe cer pe Orion, transformându-l în constelație.

   Regina Tebei, Niobeea, se fălește că este cea mai fericită din lume și refuză să o cinstească pe zeița Leto. Drept răzbunare, Apolo și Artemis îi ucid reginei toți copiii, iar soțul ei, Amfion, se sinucide. În final, Niobeea împietrește de atâta durere, dar din ochii ei continuă să curgă lacrimi.

   Sătulă de măceluri, uneori, Artemis mergea la Delfi, pentru a cânta și a dansa alături de Apolo.

   Una dintre plăcerile lui Artemis era de a privi la marile serbări vânătorești.





Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Legendele Olimpului - ,,Luptele cu giganții. Tifon", de Alexandru Mitru

    Zeița Gheea îi înzestrează pe fiii ei, giganții, cu puteri miraculoase și îi ațâță împotriva zeilor olimpieni.    Zeus, care aflase deja de planurile Gheei și ale giganților, găsește și ascunde iarba magică, care le dădea puteri deosebite giganților. De asemenea, îl ia pe muritorul Heracle de partea sa, pentru a învinge giganții.    Giganții atacă Olimpul. Zeus din slavă lovește strașnic cu fulgere, iar Heracle din dreapta sa însoțește fulgerele cu săgeți.     Cu un plan bine conceput de către zeița Atena, eroul Heracle îl ademenește pe Alcioneu în afara țării sale natale și îl ucide. Drept răzbunare, nouă giganți pornesc după Heracle, dar Afrodita îi oprește cu o vrajă tandră, iar zeii izbutesc să-i ucidă. Toți giganții pieriți s-au transformat în munți.      Tifon     Zeița Gheea mai are un fiu, gigantul Tifon, mai mare și mai puternic decât toți ceilalți.     Tifon a...

Legendele Olimpului - ,,Potopul", de Alexandru Mitru

  Mâniat că oamenii nu-l iubesc și nu-l respectă, Zeus îi cere lui Hermes să-i adune pe toți zeii din Olimp. Apoi, Zeus îi anunță pe aceștia că a decis să-i distrugă pe oameni, abătând potopul asupra lor. La porunca lui Zeus, Notul și alte vânturi aducătoare de furtuni revarsă puhoaie de apa asupra pământului. De asemenea, la porunca lui Poseidon, marea, râurile și fluviile ies din matca lor inundând pământul și înecând oamenii.    Singurii pământeni rămași în viață sunt Deucalion și Pira, ajunși cu o barcă pe muntele Parnas. La intervenția zeiței Temis, Zeus acceptă să oprească potopul după nouă zile. Apoi, Deucalion și Pira întâlnesc un templu al acesteia și îi invocă sprijinul.    Sfătuiți în vis de Temis, Deucalion și Pira fac să apară oameni noi din pietre. Lumea se înmulțește din nou, iar Deucalion și Pira trăiesc în pace și au un fiu, Elen, despre care legenda spune că a fost strămoșul grecilor.

Legendele Olimpului - ,,Hera și copiii ei", de Alexandru Mitru

Nimfa Cheloneea refuză să participe la nunta lui Zeus cu Hera și, drept pedeapsă, este transformată într-o broască țestoasă. Zeus și-o făcuse soață pe Hera printr-o înșelătorie, transformându-se într-un cuc aflat în căutare de căldură. Hera era foarte frumoasă și atât de mândră de frumusețea ei, încât pedepsea pe orice muritoare îndrăznea să o concureze.     Înșelată mereu de soț, Hera își părăsește mânioasă căminul, dar Zeus o aduce înapoi, prefăcându-se că se însoară cu alta.      Zeus îi reproșează Herei că nu i-a dat feciori pe plac și o înlocuiește pe fiica lor, Hebe, din slujba de paharnică a zeilor.     Hera pune la cale înlăturarea lui Zeus, dar acesta este salvat de Briareu, gigantul cu o sută de brațe.     Pentru a se răzbuna pe mama lui, Hefaistos îi dăruiește un jilț de aur din care aceasta nu se mai poate ridica. Dionysos îl îmbată pe Hefaistos și îl aduce în Olimp, pentru a-l convinge să o...