Treceți la conținutul principal

Din Marile Legende ale Lumii - ,,Viteazul în piele de tigru'' - de Al. Mitru

În Arabia domnea cândva craiul Rostevan. Acesta avea o fată de o frumusețe nemaiîntâlnită, pe nume Tinatina. La curtea arabă, se găsea atunci un tânăr chipeș și viteaz, pe nume Aftandil. El era comandantul oștii. Aftandil o îndrăgea foarte mult pe Tinatina.

  Când Rostevan a înțeles că i se duce din putere, a decis s-o pună pe fiica sa la conducere. Totuși, acesta s-a întristat știind că nu va mai avea cine s-o ocrotească pe regină, nefiind vreun oștaș mai aprig decât el. Asta a auzit Aftandil și îndată și-a provocat conducătorul la o înfruntare. Cel care dobora mai multe lighioane într-o zi avea să câștige. În final, Aftandil a câștigat.

  După vânătoare, cei doi au mers la un pârâiaș unde au făcut un mic ospăț. Lângă pârâu stătea un tânăr plângând. Pe piept avea un veșmânt din piele de tigru. Rostevan a vrut să vorbească cu el, dar a fost ignorat. Regele s-a mâniat și a trimis doisprezece cavaleri la el, dar străinul misterios i-a plesnit cu biciul pe oșteni și a pierit ca o nălucă.

  Ajunși acasă, Aftandil și Rostevan au trimis soli prin lume să afle cine e străinul cu piele de tigru, dar în zadar. În cele din urmă, la rugămințile iubitei sale, Aftandil a plecat de unul singur în căutarea adevărului, cu promisiunea că va deveni rege când se va întoarce.

  A cutreierat meleaguri necunoscute vreme de trei ani. În zadar. Abia când se pregătea să renunțe, a aflat de la trei prinți unde se află viteazul căutat. După trei zile de urmăriri, Aftandil a ajuns la peștera în care locuia viteazul alături de sora sa, Asmata. 

  A doua zi, dimineața, Aftandil a coborât din pomul în care se urcase și a mers să vorbească cu Asmata. Inițial fecioara s-a speriat, dar văzând că arabul are gânduri bune, a început să vorbească. Cei doi s-au împrietenit și Aftandil a rămas în peșteră până la venirea lui Tariel, căci așa îl chema pe viteaz.

  Ajuns acasă, Tariel a început să-i povestească lui Aftandil de ce este supărat. I-a povestit cum că el era comandant de oastea în India, și cum iubita sa, pe nume Nestana a fost răpită, iar de atunci e foarte trist și o caută neîncetat. De altfel, Tariel s-a împrietenit și cu un alt voinic, pe nume Nuradin-Pridon.

  După toate cele întâmplate, Aftandil a plecat înapoi în Arabia și i-a povestit iubitei sale tot ce aflase. Apoi, spunându-i doar Tinatinei, a plecat înapoi la Tariel. 

  Ajuns acolo, l-a găsit pe Tariel bolnav de suferință și l-a rugat să-i arate încotro este regatul lui Nuradin. După ce a aflat, vreme de șaptezeci de zile, Aftandil a călătorit către celălalt prieten al lui Tariel. Acesta l-a ospețit pe arab și, dându-i patru însoțitori și un cal nou, i-a arătat direcția în care a plutit barca.

  După ce a mers o sută de zile alături de însoțitorii săi, Aftandil s-a întâlnit cu niște negustori care veneau de la Bagdad. Acestora le era frică de pirații din zonă, dar Aftandil și soții s-au învoit să meargă cu ei să-i apere. După o luptă destul de dificilă, Aftandil și ai lui au învins. Singura dorință a arabului a fost să primească niște haine de negustor, pentru a-și putea ascunde identitatea.

  În cele din urmă, corabia a ancorat în Gulanșaro. Acolo au mers la Fatma, soția lui Usen - starostele regatului. Fatma le-a făcut un ospăț și, din vorbă în vorbă, Aftandil a aflat despre soarta Nestanei. Acesta a aflat că Nestana se află acum prizonieră la kadjeți, niște vrăjitori aducători de rău.

  Îndată, Aftandil a plecat să le spună cele aflate prietenilor lui. Auzind totul, Tariel și Nuradin, însoțiți de Aftandil și de trei sute de oștenii iscusiți, au plecat s-o elibereze pe Nestana.

  După ce s-au sfătuit, cei trei au decis să atace fiecare pe la o poartă a cetății, izbutind în cele din urmă s-o elibereze pe Nestana și să distrugă cetatea kadjeților. 

  După victorie, au plecat cu toții spre casă. După ce au poposit în Gulanșaro, au ajuns în regatul lui Nuradin, unde a avut loc nunta lui Tariel cu Nestana. Ajunși în Arabia, a avut loc și nunta Tinatinei cu Aftandil. 

  În cele din urmă, după ce Parsadan din India a murit, pe tron a fost ales Tariel, viteazul în piele de tigru.



Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Legendele Olimpului - ,,Luptele cu giganții. Tifon", de Alexandru Mitru

    Zeița Gheea îi înzestrează pe fiii ei, giganții, cu puteri miraculoase și îi ațâță împotriva zeilor olimpieni.    Zeus, care aflase deja de planurile Gheei și ale giganților, găsește și ascunde iarba magică, care le dădea puteri deosebite giganților. De asemenea, îl ia pe muritorul Heracle de partea sa, pentru a învinge giganții.    Giganții atacă Olimpul. Zeus din slavă lovește strașnic cu fulgere, iar Heracle din dreapta sa însoțește fulgerele cu săgeți.     Cu un plan bine conceput de către zeița Atena, eroul Heracle îl ademenește pe Alcioneu în afara țării sale natale și îl ucide. Drept răzbunare, nouă giganți pornesc după Heracle, dar Afrodita îi oprește cu o vrajă tandră, iar zeii izbutesc să-i ucidă. Toți giganții pieriți s-au transformat în munți.      Tifon     Zeița Gheea mai are un fiu, gigantul Tifon, mai mare și mai puternic decât toți ceilalți.     Tifon a...

Legendele Olimpului - ,,Potopul", de Alexandru Mitru

  Mâniat că oamenii nu-l iubesc și nu-l respectă, Zeus îi cere lui Hermes să-i adune pe toți zeii din Olimp. Apoi, Zeus îi anunță pe aceștia că a decis să-i distrugă pe oameni, abătând potopul asupra lor. La porunca lui Zeus, Notul și alte vânturi aducătoare de furtuni revarsă puhoaie de apa asupra pământului. De asemenea, la porunca lui Poseidon, marea, râurile și fluviile ies din matca lor inundând pământul și înecând oamenii.    Singurii pământeni rămași în viață sunt Deucalion și Pira, ajunși cu o barcă pe muntele Parnas. La intervenția zeiței Temis, Zeus acceptă să oprească potopul după nouă zile. Apoi, Deucalion și Pira întâlnesc un templu al acesteia și îi invocă sprijinul.    Sfătuiți în vis de Temis, Deucalion și Pira fac să apară oameni noi din pietre. Lumea se înmulțește din nou, iar Deucalion și Pira trăiesc în pace și au un fiu, Elen, despre care legenda spune că a fost strămoșul grecilor.

Legendele Olimpului - ,,Hera și copiii ei", de Alexandru Mitru

Nimfa Cheloneea refuză să participe la nunta lui Zeus cu Hera și, drept pedeapsă, este transformată într-o broască țestoasă. Zeus și-o făcuse soață pe Hera printr-o înșelătorie, transformându-se într-un cuc aflat în căutare de căldură. Hera era foarte frumoasă și atât de mândră de frumusețea ei, încât pedepsea pe orice muritoare îndrăznea să o concureze.     Înșelată mereu de soț, Hera își părăsește mânioasă căminul, dar Zeus o aduce înapoi, prefăcându-se că se însoară cu alta.      Zeus îi reproșează Herei că nu i-a dat feciori pe plac și o înlocuiește pe fiica lor, Hebe, din slujba de paharnică a zeilor.     Hera pune la cale înlăturarea lui Zeus, dar acesta este salvat de Briareu, gigantul cu o sută de brațe.     Pentru a se răzbuna pe mama lui, Hefaistos îi dăruiește un jilț de aur din care aceasta nu se mai poate ridica. Dionysos îl îmbată pe Hefaistos și îl aduce în Olimp, pentru a-l convinge să o...