Legendele Olimpului - ,,Veselul Dionisos", de Alexandru Mitru

Zeus face nuntă cu Semele, fiica lui Cadmos, regele Tebei. Plină de invidie și de ură, Hera ia înfățișarea doicii lui Semele și o sfătuiește să-i ceară lui Zeus o dovadă că el este cu adevărat stăpânul lumii. Semele îl roagă pe Zeus să i se arate în toată măreția lui cerească, cu care i se arată Herei, în Olimp. Acesta ar fi vrut să se împotrivească dorinței soției sale, dar jurase pe Stix că îi va îndeplini orice. Semele piere în flăcările fulgerelor care îl însoțesc pe Zeus, arătându-și puterea. Zeus apucă să-l salveze din flăcări pe fiul său și îl protejează în coapsa lui până la sorocul nașterii, de aceea, mai târziu, a mai fost numit și Ditirambus, adică cel născut de două ori.

Zeus îl scoate pe copilaș din coapsa lui la vremea cuvenită, când l-ar fi născut Semele, și îl numește Dionisos. Apoi, iși încredințează pruncul lui Hermes să-l ducă în Teba la Ino, sora lui Semele, care și ea născuse de curând un copilaș, pe nume Melicerte.

Dionisos este crescut în palatul din Teba de o vrăjitoare din Sidon, pe nume Mistis. Aceasta născocește pentru Dionisos diferite serbări nocturne, iar apoi tiasul, un dans frenetic ce se joacă în strigătele de ,,Evoe”.

Hera descoperă că Dionisos trăiește și trimite furiile lui Hades la palatul din Teba. Atacat de furii, Atamos, regele Tebei și soțul lui Ino, înnebunește și își ucide copilul, pe Learh. Cu mințile rătăcite, Ino se aruncă în valuri cu celălalt copilaș, Melicerte.

Hermes îl salvează pe Dionisos din Teba și îl duce pe o insulă în grija nimfei Nisa. Un satir bătrân, gras și vesel, ce putea prezice viitorul când era beat, pe nume Silen, devine învățătorul lui Dionisos.

Ajungând bărbat, Dionisos pornește în lume să facă cunoscută vița-de-vie. Acesta nu mergea singur, ci era însoțit de un car tras de pantere, de lei, de tigri şi-alte fiare, urmat de un cortegiu vesel, format din nimfe şi satiri.

Regele Tebei, Penteu, încearcă să oprească cortegiul vesel al lui Dionisos, trimițând oameni să-l prindă și să-l lege pe zeu. Dionisos face o vrajă și bacantele – printre care și Agave, mama lui Penteu – îl ucid pe acesta, crezând că este un mistreț.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Legendele Olimpului - ,,Luptele cu giganții. Tifon", de Alexandru Mitru

Zeița Gheea îi înzestrează pe fiii ei, giganții, cu puteri miraculoase și îi ațâță împotriva zeilor olimpieni. Zeus, care aflase deja de planurile Gheei și ale giganților, găsește și ascunde iarba magică, care le dădea puteri deosebite giganților. De asemenea, îl ia pe muritorul Heracle de partea sa, pentru a învinge giganții. Giganții atacă Olimpul. Zeus din slavă lovește strașnic cu fulgere, iar Heracle din dreapta sa însoțește fulgerele cu săgeți. Cu un plan bine conceput de către zeița Atena, eroul Heracle îl ademenește pe Alcioneu în afara țării sale natale și îl ucide. Drept răzbunare, nouă giganți pornesc după Heracle, dar Afrodita îi oprește cu o vrajă tandră, iar zeii izbutesc să-i ucidă. Toți giganții pieriți s-au transformat în munți. Tifon Zeița Gheea mai are un fiu, gigantul Tifon, mai mare și mai puternic decât toți ceilalți. Tifon a...

Legendele Olimpului - ,,Potopul", de Alexandru Mitru

Mâniat că oamenii nu-l iubesc și nu-l respectă, Zeus îi cere lui Hermes să-i adune pe toți zeii din Olimp. Apoi, Zeus îi anunță pe aceștia că a decis să-i distrugă pe oameni, abătând potopul asupra lor. La porunca lui Zeus, Notul și alte vânturi aducătoare de furtuni revarsă puhoaie de apa asupra pământului. De asemenea, la porunca lui Poseidon, marea, râurile și fluviile ies din matca lor inundând pământul și înecând oamenii. Singurii pământeni rămași în viață sunt Deucalion și Pira, ajunși cu o barcă pe muntele Parnas. La intervenția zeiței Temis, Zeus acceptă să oprească potopul după nouă zile. Apoi, Deucalion și Pira întâlnesc un templu al acesteia și îi invocă sprijinul. Sfătuiți în vis de Temis, Deucalion și Pira fac să apară oameni noi din pietre. Lumea se înmulțește din nou, iar Deucalion și Pira trăiesc în pace și au un fiu, Elen, despre care legenda spune că a fost strămoșul grecilor.

Legendele Olimpului - ,,Hera și copiii ei", de Alexandru Mitru

Nimfa Cheloneea refuză să participe la nunta lui Zeus cu Hera și, drept pedeapsă, este transformată într-o broască țestoasă. Zeus și-o făcuse soață pe Hera printr-o înșelătorie, transformându-se într-un cuc aflat în căutare de căldură. Hera era foarte frumoasă și atât de mândră de frumusețea ei, încât pedepsea pe orice muritoare îndrăznea să o concureze. Înșelată mereu de soț, Hera își părăsește mânioasă căminul, dar Zeus o aduce înapoi, prefăcându-se că se însoară cu alta. Zeus îi reproșează Herei că nu i-a dat feciori pe plac și o înlocuiește pe fiica lor, Hebe, din slujba de paharnică a zeilor. Hera pune la cale înlăturarea lui Zeus, dar acesta este salvat de Briareu, gigantul cu o sută de brațe. Pentru a se răzbuna pe mama lui, Hefaistos îi dăruiește un jilț de aur din care aceasta nu se mai poate ridica. Dionysos îl îmbată pe Hefaistos și îl aduce în Olimp, pentru a-l convinge să o...

Povești cu Fabian

Faceți căutări pe acest blog