Legendele Olimpului - ,,Înșelăciunile lui Zeus", de Alexandru Mitru

Zeus îi mărturisește lui Hermes că își dorește să aibă și alte soții, dintre frumoasele de pe pământ. Apoi se transformă într-o flacără și o răpește pe Egina, fiica cea mică a zeului fluviu Aposos. Ca să nu fie prins de Asopos, Zeus o preschimbă pe Egina într-o insulă.

Transformându-se apoi în satir, o seduce și pe Antiopa, o altă fiică a lui Aposos.

Luând înfățișarea lui Artemis, Zeus o seduce pe una dintre nimfele acesteia, Calisto. Deși Zeus încearcă să o salveze pe Calisto transformând-o într-o ursoaică, Artemis își ucide nimfa cu o săgeată. Ca să-i păstreze frumusețea, Zeus o azvârle pe Calisto printre stele, transformând-o într-o constelație, numită Ursa mare. La moarte, fiul lui Calisto și al lui Zeus, pe nume Arcas, este aruncat și el pe bolta cerească și transformat într-o constelație, numită Ursa mică.

Zeus o seduce pe Io, fiica zeului fluviu Inahos, dar este descoperit de Hera și nevoit să-și preschimbe iubita într-o junincă, pe care i-o dă soției sale spre a-i spulbera bănuielile. Necrezându-l pe Zeus, Hera i-o încredințează pe Io monstrului Argus ca s-o chinuiască. La porunca lui Zeus, Hermes îl ucide pe Argus și o eliberează pe Io. Hera adună ochii risipiți de pe trupul lui Argus și îi încrustează în coada unui păun. Apoi îi cere unei furii să se transforme în streche și să o înțepe pe biata Io, făcând-o să străbată în goană, de durere, întreg pământul.

Lui Zeus i se face milă de Io și o transformă înapoi într-o fată frumoasă, de care regele Egiptului, Osiris, se îndrăgostește, luând-o de soție.

Zeus se transformă în taur și o răpește pe prințesa feniciană Europa de pe o pajiște de lângă țărmul mării.

Tatăl Europei, regele Agenor, trimite corăbii în urmărirea taurului, dar nu reușește să-și recupereze fiica. Taurul o abandonează pe Europa pe un țărm pustiu. Apoi Zeus se transformă într-un tânăr frumos și o seduce pe Europa, mințind-o că este rege și o va lua de soție. Dimineața, Europa se trezește singură și vrea să-și pună capăt zilelor, dar este salvată de zeița Afrodita.

Europa îi naște lui Zeus doi fii: Minos și Radamante.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Legendele Olimpului - ,,Luptele cu giganții. Tifon", de Alexandru Mitru

Zeița Gheea îi înzestrează pe fiii ei, giganții, cu puteri miraculoase și îi ațâță împotriva zeilor olimpieni. Zeus, care aflase deja de planurile Gheei și ale giganților, găsește și ascunde iarba magică, care le dădea puteri deosebite giganților. De asemenea, îl ia pe muritorul Heracle de partea sa, pentru a învinge giganții. Giganții atacă Olimpul. Zeus din slavă lovește strașnic cu fulgere, iar Heracle din dreapta sa însoțește fulgerele cu săgeți. Cu un plan bine conceput de către zeița Atena, eroul Heracle îl ademenește pe Alcioneu în afara țării sale natale și îl ucide. Drept răzbunare, nouă giganți pornesc după Heracle, dar Afrodita îi oprește cu o vrajă tandră, iar zeii izbutesc să-i ucidă. Toți giganții pieriți s-au transformat în munți. Tifon Zeița Gheea mai are un fiu, gigantul Tifon, mai mare și mai puternic decât toți ceilalți. Tifon a...

Legendele Olimpului - ,,Potopul", de Alexandru Mitru

Mâniat că oamenii nu-l iubesc și nu-l respectă, Zeus îi cere lui Hermes să-i adune pe toți zeii din Olimp. Apoi, Zeus îi anunță pe aceștia că a decis să-i distrugă pe oameni, abătând potopul asupra lor. La porunca lui Zeus, Notul și alte vânturi aducătoare de furtuni revarsă puhoaie de apa asupra pământului. De asemenea, la porunca lui Poseidon, marea, râurile și fluviile ies din matca lor inundând pământul și înecând oamenii. Singurii pământeni rămași în viață sunt Deucalion și Pira, ajunși cu o barcă pe muntele Parnas. La intervenția zeiței Temis, Zeus acceptă să oprească potopul după nouă zile. Apoi, Deucalion și Pira întâlnesc un templu al acesteia și îi invocă sprijinul. Sfătuiți în vis de Temis, Deucalion și Pira fac să apară oameni noi din pietre. Lumea se înmulțește din nou, iar Deucalion și Pira trăiesc în pace și au un fiu, Elen, despre care legenda spune că a fost strămoșul grecilor.

Legendele Olimpului - ,,Hera și copiii ei", de Alexandru Mitru

Nimfa Cheloneea refuză să participe la nunta lui Zeus cu Hera și, drept pedeapsă, este transformată într-o broască țestoasă. Zeus și-o făcuse soață pe Hera printr-o înșelătorie, transformându-se într-un cuc aflat în căutare de căldură. Hera era foarte frumoasă și atât de mândră de frumusețea ei, încât pedepsea pe orice muritoare îndrăznea să o concureze. Înșelată mereu de soț, Hera își părăsește mânioasă căminul, dar Zeus o aduce înapoi, prefăcându-se că se însoară cu alta. Zeus îi reproșează Herei că nu i-a dat feciori pe plac și o înlocuiește pe fiica lor, Hebe, din slujba de paharnică a zeilor. Hera pune la cale înlăturarea lui Zeus, dar acesta este salvat de Briareu, gigantul cu o sută de brațe. Pentru a se răzbuna pe mama lui, Hefaistos îi dăruiește un jilț de aur din care aceasta nu se mai poate ridica. Dionysos îl îmbată pe Hefaistos și îl aduce în Olimp, pentru a-l convinge să o...

Povești cu Fabian

Faceți căutări pe acest blog