Legendele Olimpului - ,,Călătoria lui Zeus pe Pământ", de Alexandru Mitru

Prin vocea unei porumbițe negre, coborâtă pe creanga unui stejar din Dodona, Zeus le poruncește oamenilor să-i ridice temple și să-i aducă sacrificii. De teamă, oamenii îndeplinesc poruncile lui Zeus, înălțându-i altare și temple mari și organizând, în cinstea lui, jocuri, lupte, concursuri și serbări, numite olimpiade.

Zeus află de la pristavul Hermes că, pe ascuns, oamenii nu-i respectă pe zei, batjocorindu-i și punându-le la îndoială înțelepciunea. Auzind toate acestea, Zeus coboară pe pământ deghizat într-un om sărman și pornește spe Arcadia.

În Arcadia, Zeus cere găzduire în palatul regelui Licaon, care îi dă să mănânce din carnea unui rob ucis. Pe merit, Zeus îl pedepsește pe Licaon, arzându-i palatul și transformându-l într-un lup.

Zeus și Hermes sosesc în Frigia, unde umblă din casă-n casă, dar nu primesc găzduire în nicio gospodărie bogată. Până la urmă, cei doi zei primesc găzduire într-o colibă săracă, unde locuiau doi bătrâni: Filemon și Baucis.

Zeus pedepsește satul în care nu a fost găzduit, scufundându-l într-un lac. Doar că în mijlocul lacului apare o insulă cu un templu mare pe ea, unde hotărăște să locuiască Filemon și Baucis. Cei doi bătrâni au o singură dorință: să moară amândoi în același timp.

După cum ceruseră, cei doi bătrâni mor deodată, Filemon transformându-se într-un stejar, iar Baucis într-un tei.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Portretul Ecaterinei Manu

Ecaterina Manu este înfățișată printr-un portret expresiv de către pictorul Constantin Lecca. Tabloul prezintă o frumoasă fată cu o privire pătrunzătoare. Ochii săi rotunzi și verzi ca frunza unui brad par atât de melancolici și blânzi, încât privirea ei seamănă cu cea a bunicii într-o seară liniștită de vară. Nasul său mic și buzele sale roz și subțiri ca niște petale de trandafir oferă fetei un chip superb, potrivindu-se de minune cu splendida culoare a ochilor. Coafura și părul său castaniu denotă seriozitatea. Fermecătorul trandafir roz prins în părul fetei este un detaliu foarte frumos, este acel strop de culoare care se combină perfect cu părul și coafura. Fata are o postură caldă, cu mâinile împreunate la nivelul bustului. Ecaterina Manu poartă o rochie albă ca zapadă de o splendoare nemaiîntâlnită, iar deasupra, tânăra s-a acoperit cu un șal, asortat cu culoarea castanie a părului. Bijuteriile sale denotă bogăția și extravaganța fetei. Cerceii săi de argint...

Din marile legende ale lumii - ,,Sigfrid și Crimhilda"

În cetatea Worms din ținutul burgunzilor, au viețuit cândva regele Dancrat, soața lui - regina Ute și fiii lor: Gunter, Gernot și Giselher. Alături lor le era și Trojne Hagen, un mare înțelept. Însă regele Dancrat avea și o copilă, de o frumusețe rară, pe nume Crimhilda. La vremea cuvenită, Dancrat a murit și pe tron i-a urmat Gunter. În Xanten domnea regele Sigmund și avea un fiu frumos și voinic, pe nume Sigfrid. Acesta, după două lupte grele, cu regele piticilor, Albrich și cu un balaur fermecat, a pus mâna pe comoara Nibelungilor, pe o glugă ce-l făcea invizibil, pe armata Nibelungilor și pe cea a piticilor. Iar după ce s-a scăldat în sângele balaurului învins, a devenit indestructibil, având o singură slăbiciune pe umăr. Ajuns acasă, Sigfrid a decis să plece la Worms să ceară mână Crimhildei. Acolo a devenit prieten cu Gunter și l-a ajutat în bătălii. Într-o zi, Gunter i-a zis lui Sigfrid despre planul său de a o cuceri pe cumplita, dar...

Ramon

Ra mon este o comedie regizată și scrisă de Jesús del Cerro, cu ajutorul lui Anghel Damian, iar câțiva dintre actori sunt Pavel Bartoș, Andreea Vasile și Alexandru Ion. Personajul principal, Ramon, este un simplu viticultor din comuna Struguracu de Sus care, printr-o întâmplare neașteptată, întâlnește o fată frumoasă de la București, de care se îndrăgostește. După mai mult timp de gândire, bărbatul își pune câteva lucruri într -o valiză și pleacă la capitală în căutarea dragostei vieții lui. Într-o seară, stând pe o bancă, Ramon se întâlnește cu Sonia, o femeie a străzii care se oferă să-l ajute și care îi este alături până la sfârșitul filmului. Tot în acea seară, cei doi se plimbă pe străzi și sunt acuzați de furtul unei picturi valoroase. Personal, mi s-a părut un film bun, fapt datorat de naturalețea personajelor Ramon și Sonia. De altfel, un lucru care nu mi-a plăcut a fost scena de la final care a fost puțin cam forțată. În rest,...

Povești cu Fabian

Faceți căutări pe acest blog